Opera „La raul Piedra am sezut si-am plans” semnata de Paulo Coelho descrie o saptamana din viata lui Pilar , o fata obisnuita din satul Zaragoza.

Motivul apei este un simbol foarte des intalnit in aceasta carte, deoarece intruchipeaza imaginea Zeitei , adica a Fecioarei Maria. Cartea ne prezinta fata feminina a lui Dumnezeu , reprezentata de catre Marea Mama , simbolul ei fiind apa.

Adeptii sai ii puteau simti prezenta in zilele ploioase , in timpul ninsoarii sau chiar prin intermediul undelor limpezi ale unui rau.

„La raul Piedra am sezut si-am plans” este povestea unei fete care se indragosteste de un vechi prieten din copilarie. Acesta facea parte dintr-un seminar al Zeitei ,fiind hotarat sa-si dedice intreaga viata Ei .

Motivul si tema romanului sunt creionate inca de dinaintea inceperii naratiunii propriu-zise, lucru demonstrat de plasarea unui motto cu nuanta biblica, menit sa introduca cititorul intr-o atmosfera propice : „ O, Marie cea zamislita fara de prihana,/roaga-te pentru noi,/cei care ne indreptam catre Tine./Amin” . Prin intermediul acestei carti autorul incearca o comuniune a prezentului cititorului cu trecutul sau. Urmatorul citat va sublinia si insemnatatea apei la nivel simbolic,tema preponderenta in acest roman : „ Fie ca plansul lui Pilar la raul Piedra sa ne calauzeasca pe drumul acestei comuniuni.” De acest univers acvatic sunt legate mai multe legende,una dintre acestea povestind „ca tot ce cade in apele acestui rau – frunzele,insectele,penele pasarilor – se preschimba in pietrele din albia lui”,puterea acestui rau impresionand oamenii de rand ce-si lasa amintirile,sentimentele si trairile purtate in talazurile acestei ape.

Cascada Coada-Calului reprezenta in copilaria protagonistilor un loc de joaca,dar dupa trecerea anilor,aceasta capata o noua conotatie,devenind locul in care „ era minunea Mamei Terra”. Pilar afirma : „ Ma simteam in pantecele ei, stiam ca Ea era acolo,aparandu-ne cu pereti ei de piatra si spalandu-ne pacatele cu peretele ei de apa”. Fraza citata sugereaza puterea de purificare sufleteasca si sentimentala a apei.

Existenta Neprihanitei Zamisliri se traducea prin sunetul apei : „ zgomotul apei era omniprezent – cascadele erau in toate partile si simteam pretutindeni prezenta Marii Mame”.

Apa este aleasa ca simbol reprezentativ inca de la inceputul lumii, chiar de divinitate,protagonistul considerand ca „unul din chipurile lui Dumnezeu este chipul unei femei” : „ Ea este prezenta in primul capitol al Bibliei - cand duhul lui Dumnezeu pluteste deasupra apelor si le asaza sub stele si deasupra lor. E nunta mistica a Terrei cu Cerul. Ea e prezenta si in ultimul capitol al Bibliei, cand

Duhul si mireasa zic : Vino .

Si cel care aude sa zica : Vino.

Si cel insetat sa vina

si cel care voieste sa ia in dar apa vietii.”

Prezenta feminina in cadrul elementului acvatic este evidentiata de un alt citat care afirma ca „ apa este simbolul Puterii femeii,puterea la care niciun barbat – oricat de iluminat sau de desavarsit – nu poate ravni”.

Apa sfintita capata puteri tamaduitoare,dupa ce este sfintita de catre un preot fiind capabila sa alunge bolile si diavolii. Astfel , Bernadette , copila care a descoperit raul tamaduitor in Saint-Savin cu ajutorul unei aparitii mistice, „o stropeste pe Aia cu apa sfintita . Aparitia surade duios, nimic mai mult.”

In concluzie,romanul „ La raul Piedra am sezut si-am plans” reafirma scrierile de natura divina care spun ca „pamantul s-a inchegat, la cuvantul Domnului, din apa si prin apa” (II Petru, 3, 5). Tot cu ajutorul apei „si prin apa” care e si materia Tainei botezului, Dumnezeu a creat din nou lumea, care s-a regenerat, s-a nascut de sus, din nou „din apa si din Duh” (Ioan, 3, 3, 5).